Astrofotografia este domeniul ce se ocupă cu realizarea de imagini menite să captureze obiecte și evenimente astronomice, folosind camere foto digitale (sau analogice, dacă vorbim de astrofotografie pe film) și obiective foto sau telescoape.
Fie că vorbim de fotografii cu Calea Lactee, realizate cu obiective cu focale scurte și unghi larg, de fotografii cu nebuloase, galaxii si roiuri stelare, sau planete, Luna și Soarele, toate acestea se încadrează în domeniul astrofotografiei.
Astrofotografia de unghi larg (Wide Angle)

Acest tip de fotografie se realizează cu un obiectiv cu unghi larg și focala scurta și încearca sa captureze o suprafata cat mai larga a cerului. De cele mai multe ori, subiectul principal al acestui tip de astrofotografie este Calea Lactee, cu diferitele nebuloase si roiuri stelare care se găsesc în interiorul și în jurul ei.
Este realizata, de obicei, cu un aparat foto, DSLR sau mirrorless, cu un obiectiv de focala scurta și un trepied sau star tracker. Timpul de expunere este reglat în funcție de o regulă ce o vom afla în capitolele următoare, pentru a evita stelele alungite din cauza rotației pământului. Daca folosim un star-tracker, adică un tip de montură care compenseaza rotatia pamantului, putem folosi timpi de expunere mai lungi.
Deși rezultatele vor fi pe măsură, acest tip de fotografie poate fi realizat și cu un telefon, atât timp cât are setări de expunere îndelungată. Unele telefoane au moduri speciale de astrofotografie, ce capturează imagini cu expuneri scurte, apoi le suprapun. Astrofoto cu telefonul poate fi un foarte bun punct de început pentru orice amator, atât timp cât avem așteptări corecte în legătură cu rezultatele care pot fi obținute.
Astrofotografia planetară

Astrofotografia planetară urmărește capturarea detaliilor de pe suprafața planetelor sau atmosferelor planetelor din sistemul nostru solar. Se realizează prin înregistrarea unor videoclipuri de 1-5 minute pentru a captura momentele de calm ale atmosferei. Astrofotografia planetara necesită un “seeing” bun pentru a obține rezultate satisfăcătoare, deci trebuiesc urmărite nopțile calme și fără turbulențe.
De asemenea, astrofotografia planetară se realizeaza cu instrumente cu focale lungi, obiective mai mari, folosind lentile tele-extender (Barlow) și utilizând camere cu pixeli mici.
ATENTIE: Nu va uitati la Soare, cu ochiul liber sau cu vreun instrument, fara filtre speciale! Riscați să vă afectați ireversibil vederea! De asemenea, nu îndreptați un aparat foto fără filtru către soare. Veți defecta rapid dispozitivul.
Acum că am trecut de avertizările foarte necesare, putem detalia puțin această parte din domeniu. Se ocupă cu capturarea detaliilor de pe fotosfera solară, folosind instrumente cu filtre speciale care diminuează foarte mult radiația solară ce cade pe senzor (în proporție de peste 99.999%). Pe lângă aceste filtre de rejecție a energiei (Energy Rejection Filters – ERF), mai sunt utilizare filtre etalon și filtre de Hidrogen alfa foarte înguste prin care trec doar anumite lungimi de undă.
Astrofotografia deep-sky (galaxii, roiuri, nebuloase)
Acest domeniu urmărește capturarea obiectelor din afara sistemului nostru solar, ba chiar și din afara galaxiei noastre. În acest domeniu, avem foarte multe ținte din care putem alege, anume nebuloase de emisie, nebuloase de reflexie, roiuri globulare, roiuri deschise, galaxii, praf interstellar, nebuloase obscure sau nebuloase planetare.
Marea nebuloasa din Orion (Messier M42)
Galaxia Andromeda (Messier 31)
Pleiadele (Messier 45)
Majoritatea nebuloaselor și galaxiilor prezinta o provocare pentru astrofotografi. Fotografierea obiectelor deep-sky necesită timp de expunere cât mai lung, prin telescoape cat mai bine corectate (fara aberatii cromatice, comă sau alte aberații optice), cu camere cu cât mai puțin zgomot de fundal și, de multe ori, folosind filtre speciale de bandă îngustă pentru a izola doar emisiile spectrale ale Hidrogenului, Sulfului și Oxigenului. De asemenea, necesită monturi care pot sa urmareasca foarte bine ținta și o a doua camera care sa poată corecta în timp real erorile de urmărire date de erorile mecanice ale monturilor, alinierea polară imperfectă sau rafale de vânt.
Sper că nu v-am speriat, deoarece acest tip de astrofotografie este și cel care oferă cea mai mare satisfacție. După zeci de ore de expunere și procesare, suntem răsplătiți cu amprenta unei mici bucăți din Univers, capturată digital pe sistemele noastre.
În articolele din acest ghid, vom împărtăși cu voi toate cunoștințele acumulate pe parcursul anilor de activitate și vom trece încet, incet, prin toți pașii pe care un astrofotograf amator trebuie să îi urmeze.