La finalul săptămânii ce tocmai a trecut, întreaga țară a asistat la unul dintre cele mai așteptate fenomene astronomice ale anului. În seara de duminică, 7 septembrie, am avut parte de o eclipsă totală de Lună în condiții excelente de vizibilitate, lucru care nu se mai întâmplase din iulie 2018.
Ultima eclipsă totală de Lună vizibilă și de pe teritoriul țării noastre a avut loc în ianuarie 2019, însă atunci faza de totalitate coincidea cu momentul în care Luna se afla foarte jos pe cerul dimineții, în jurul orelor 7, ceea ce nu a avantajat observatorii din România.
Iată că, după mai bine de 7 ani, condițiile acestei eclipse au corespuns, într-un final, dorințelor astronomilor din țara noastră, a pasionaților și a publicului larg, curios de ceea ce se mai petrece dincolo de granițele protectoare ale planetei noastre. Eclipsa totală de Lună de anul acesta a avut loc într-o seară de duminică, moment în care cele mai multe persoane sunt libere, într-un început de septembrie cu temperaturi plăcute după apusul Soarelui. Faza totalității a început când Luna era deja la o altitudine suficient de mare pentru toți observatorii din România, deasupra orizontului sud-estic, fiind una dintre cele mai lungi perioade de totalitate din acest deceniu.
Acestor condiții favorabile li s-a adăugat și faptul că, în era digitalizării și a informației rapide în care trăim, o mare parte din locuitorii țării noastre așteptau cu sufletul la gură, deja de ceva timp, seara de 7 septembrie. Astfel, mai ales în orașele mari, zeci, poate chiar sute de mii de oameni au avut atenția și privirile îndreptate spre cer, spre astronomie, spre educație și spre știință.
Tot acest context favorabil popularizării astronomiei a fost fructificat la maximum de astROmaniacii din întreaga țară, membri activi ai asociației noastre. Am organizat evenimente în mai multe orașe mari ale României prin intermediul cărora am pus la dispoziția publicului larg telescoape, expertiză, explicații și povești despre cerul înstelat. Vom împărtăși cu voi, prin prezentul articol, experiența eclipsei totale de Lună din 7 septembrie prin ochii astROmaniacilor din toată țara, care au făcut posibilă o nouă acțiune-monstru de popularizare a domeniului pe care îl îndrăgim atât de mult.
Eclipsa totală de Lună din România (7 septembrie 2025)
Așa cum menționam încă din primele fraze ale acestui articol, după mai bine de 7 ani, țara noastră a avut din nou parte de condiții foarte bune de observare a acestui eveniment. Ca scurtă trecere în revistă a însemnătății acestui fenomen, din punct de vedere astronomic, amintim faptul că eclipsele totale de Lună se produc în momentul în care Soarele, Pământul și Luna sunt (aproape) perfect aliniate, în această ordine, astfel încât Pământul blochează cea mai mare parte din lumina Soarelui iar Luna se află în acest con de umbră.
Fenomenul a putut fi observat în integralitate din mai multe zone ale globului, precum Australia, Asia și Africa de Est. Din Europa și, implicit, din România, am putut observa cum Luna a răsărit deja acoperită parțial de umbra Pământului, în jurul orei 19:42 (București). Asta înseamnă că regiunea noastră geografică nu a beneficiat de un display integral al acestei eclipse, însă spectaculozitatea fenomenului nu a fost deloc atinsă de acest fapt, din contră. Încă de la primele momente ale apariției Lunii pe cer, am putut observa rapiditatea cu care umbra Pământului „înghite” suprafața iluminată de Soare a satelitului natural.
În jurul orei 20:30, a început faza de totalitate a acestei eclipse, care a durat nu mai puțin de 82 de minute, ceea ce îi oferă particularitatea de a fi una dintre cele mai lungi astfel de faze ale deceniului. Punctul culminant al acestui interval a avut loc la ora 21:11, care a marcat punctul maxim al eclipsei.
Ieșirea completă a Lunii din umbra Pământului a avut loc la ora 22:53, ceea ce a însemnat începutul celei de-a doua faze de penumbră, aproape insesizabilă pentru ochiul liber, deci mai puțin spectaculoasă. Ieșirea din penumbră, vestitoarea încheierii eclipsei, s-a întâmplat la ora 23:55.
Așa cum ne așteptam, condițiilor favorabile de mai sus li s-au adăugat și temperaturile plăcute ale unei seri de toamnă, precum și disponibilitatea multor persoane de a fi martore la un astfel de eveniment astronomic, grație producerii eclipsei într-o zi de duminică. Condițiile meteorologice erau singurul impediment greu de prezis și imposibil de remediat și știm cât de multe evenimente astronomice pot fi ruinate de apariția nedorită a norilor pe cer.
În orele premergătoare eclipsei, o mare parte din teritoriul țării noastre părea că se va bucura de această eclipsă în totalitate. Chiar dacă în puține zone a fost complet senin, în multe cazuri s-au plimbat doar nori Cirrus pe cerul României, nori de mare altitudine, transparenți, care puteau permite observarea eclipsei.
În final, în cea mai mare parte a țării noastre s-a putut observa eclipsa (dacă nu integral, cel puțin pe bucățele, prin ferestre de cer senin).
Totalitatea eclipsei
La mai puțin de o oră din momentul răsăritului Lunii, a început faza totalității acestei eclipse, clipa mult așteptată de toată lumea. Ora 20:30 a fost momentul exact al începutului acestei faze, când toată suprafața lunară vizibilă de pe Pământ a fost acoperită de umbra planetei noastre. Toți observatorii care s-au pregătit din timp pentru aceste clipe știau pe de rost ora, minutul, secunda la care trebuie să aibă loc faza totalității, însă ceva anume ne-a surprins pe cei mai mulți dintre noi: am avut parte de una dintre cele mai întunecate totalități din ultimul timp.
Toți martorii acestui eveniment astronomic spectaculos au putut observa același lucru: întreaga totalitate și, cu precădere, punctul maxim al acesteia, au fost extrem de întunecate. Nu tot timpul e așa. Există eclipse totale de Lună în timpul cărora faza totalității este foarte luminoasă, conferind pe tot parcursul acesteia o nuanță de roșu aprins Lunii, dar și eclipse ca cea despre care vorbim, când Luna eclipsată complet abia dacă se mai putea observa cu ochiul liber sau prin telescoape. De ce se întâmplă asta?
Factorul care determină luminozitatea unei eclipse este cantitatea și, mai important, calitatea luminii solare refractate prin atmosfera terestră. Datorită faptului că atmosfera planetei noastre funcționează ca un filtru uriaș ce descompune lumina solară (compusă din toate culorile curcubeului), doar lumina de culoare roșie „supraviețuiește” trecerii prin straturile atmosferice, în timp ce alte lungimi de undă (precum verde și albastru) sunt împrăștiate cu ușurință. Din acest motiv, Luna capătă acea culoare roșiatică în timpul eclipselor totale, însă intensitatea acestei nuanțe diferă.
Astfel, cauza intensității reduse a luminozității eclipsei a fost calitatea foarte slabă a mediului prin care lumina solară a fost refractată, adică atmosfera planetei noastre. Acest fapt se traduce prin prezența unui număr mare de particule de praf și aerosoli care au încărcat straturile atmosferice în ultima perioadă. De acest lucru sunt responsabile mai multe erupții vulcanice produse în zona Oceanului Pacific, precum Hunga-Tonga și Lewotobi. Aerul poluat din interiorul mărilor orașe, cauzat de emisiile de gaze, poluarea luminoasă dar și straturile de nori Cirrus fini au amplificat tot acest display foarte întunecat al eclipsei totale.
Există și o modalitate de clasificare a acestui fenomen, denumită „Danjon”. Scara Danjon este folosită de astronomi pentru a descrie cât de întunecată sau cât de luminoasă este Luna în timpul fazei de totalitate. Aceasta se întinde de la nivelul L0 și până la L4 (L0 – foarte întunecată, aproape invizibilă ochiului liber, L2 – moderată, nuanță de roșu-maroniu a Lunii, L4 – foarte luminoasă, nuanță de roșu-portocaliu deschis). Faza totalității din acest an a a atins valoarea de L0-L1 pe scara Danjon, ceea ce ne confirmă întunecimea drastică a acestui fenomen.
Evenimentul anului văzut prin ochii astROmaniacilor din întreaga țară
Pentru că astROmania este plină de popularizatori ai astronomiei care vor să împărtășească dragostea pentru cer cu cât mai multe persoane, nu ne-am mulțumit doar cu observarea eclipsei într-un cadru restrâns, alături de prietenii și colegii din cadrul asociației. Dat fiind că scopul nostru comun este acela de a aduce cerul mai aproape de publicul larg, la nivel național s-a dorit organizarea unui lanț de evenimente publice dedicate observării eclipsei, în rețeaua de prieteni și parteneri astROmania.
În acest sens, orașe precum București, Timișoara, Cluj, Oradea, Arad, Bistrița și Galați au beneficiat de evenimente extraordinar de reușite, organizate de astROmaniaci și parteneri, la care au participat, în total, mii de persoane din rândul publicului larg.
București
În parteneriat cu ParkLake Shopping Center, astROmania a organizat o seară memorabilă dedicată observării eclipsei prin telescoapele puse la dispoziție de membrii asociației noastre. Nu mai puțin de 7 telescoape au fost prezente la acest eveniment, desfășurat pe terasa mall-ului din capitală: 4 destinate observațiilor vizuale, iar restul au fost folosite pentru fotografierea eclipsei și transmiterea acesteia live pe un ecran mare pus la dispoziție de echipa de organizare a mall-ului. Peste 1000 de persoane au fost prezente la acest eveniment, audiență care s-a putut bucura atât de experiența observării prin telescop a acestui fenomen, cât și de informațiile și explicațiile relevante oferite de colegii noștri astROmaniaci.
Timișoara
Lângă Timișoara, mai exact la Blajova, Jud. Timiș, câmpurile din zonă au fost invadate de astronomi amatori, alături de armata de oameni curioși care au decis să fie martori acestui eveniment în compania astROmaniacilor cu experiență. Reușita acestui eveniment a fost posibilă prin intermediul colaborării fructuoase cu prietenii și partenerii de la Societatea Română Pentru Astronomie Culturală (SRPAC), Romanian Space Initiative (ROSPIN) și AstroVest. În jur de 500 de persoane au fost prezente la evenimentul organizat de colegii din Timișoara, unde cerul a fost complet senin pe toată durata eclipsei. După entuziasmul orelor dedicate observării eclipselor, persoanele prezente și-au potolit foamea mulțumită gheretei cu burgeri prezente la acest eveniment.
Cluj
Evenimentul dedicat eclipsei totale de Lună, organizat în Parcul Feroviarilor din Cluj-Napoca, a fost, de asemenea, un real succes, deși cerul a fost doar parțial senin.
Colegii astROmaniaci de la Cluj au reușit să observe eclipsa doar înainte și după faza de totalitate. Din acest motiv, s-a procedat la improvizarea cu succes a observării eclipsei în momentele în care aceasta era acoperită de nori, prin transmiterea în direct, pe un ecran mare, a imaginilor puse la dispoziție de diverse observatoare astronomice din lume.
Pe lângă proiecția live, publicul a avut la dispoziție 10 telescoape pentru observații astronomice. Aproximativ 1000 de persoane au trecut pe la telescoapele colegilor noștri și au observat eclipsa pe fundalul discuțiilor astronomice și a informațiilor transmise de aceștia.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu prietenii de la Romanian Space Initiative (ROSPIN), Societatea Română Pentru Astronomie Culturală (SRPAC), Coțmic și Artimage.
Galați
Regiunea geografică a Moldovei și-a mutat capitala la Galați, din punct de vedere astronomic. Chiar dacă astROmania nu s-a implicat activ în organizarea evenimentului de pe terasa Shopping City Galați, doi astROmaniaci au fost pe lista staff-ului. Întreagă activitate a fost gândită de AstroShow by Cătălin Beldea, vânătorul de eclipse și prietenul nostru cu care colaborăm de mai bine de 3 ani. AstROmaniacii prezenți la acest eveniment au pus la dispoziția publicului larg unul dintre cele mai dragi și cunoscute telescoape ale noastre, pe Gargantua, prin care s-a văzut absolut superb eclipsa.
Invitat la acest eveniment a mai fost, printre alții, domnul Dumitru Prunariu, primul și singurul român ajuns în spațiu în calitate de cosmonaut. Sute de persoane, poate chiar peste 1000 au făcut ca imensă terasă a mall-ului să fie neîncăpătoare, iar interesul și curiozitatea publicului larg s-a prelungit până după ieșirea Lunii din conul de umbră a Pământului.
Arad
Un alt eveniment care a întâmpinat un real succes a fost organizat la Arad, prin intermediul colaborării dintre astROmania și astroclubul local „Galaxis”.
Activitatea a avut loc în cadrul unei locații deja consacrate pentru popularizarea astronomiei printre arădeni, în curtea localului „La Bottega”. Colegii și prietenii noștri au pus la dispoziția publicului larg mai multe telescoape prin intermediul cărora eclipsa a putut fi observată până la cele mai mici detalii, pe toată durata. Peste 200 de persoane s-au alăturat pentru a vedea eclipsa totală de Lună, fiind unul dintre cele mai mari evenimente dedicate astronomiei care a avut loc în locația respectivă.
Oradea
Pentru prima dată în Oradea, astROmania a reușit să organizeze și aici un eveniment memorabil cu ocazia eclipsei totale de Lună. Pe dealul Ciuperca au stat cu sufletul la gură și cu ochii la eclipsă mai mult de 200 de orădeni, care au beneficiat de câteva telescoape puse la dispoziție de colegii noștri din zonă. Motivați de entuziasmul formării unei noi comunități de astROmaniaci în oraș, organizatorii evenimentului au discutat cu publicul larg despre astronomie pe tot parcursul eclipsei. Chiar dacă a plouat în orele premergătoare eclipsei, nimic nu a stat în calea reușitei depline a acestei activități, iar oamenii au venit în număr mare să asiste la fenomenul astronomic al anului.
Bistrița
La Bistrița, primii curioși și-au făcut prezența încă de la ora 18:00 pentru a putea observa și Soarele prin telescoape speciale cu filtre H-alpha. În cadrul evenimentului organizat în colaborare cu prietenii de la astroclubul Quasar, au trecut pe la telescoape cel puțin 300-400 de persoane. Coada la telescop era de 10-15 minute, iar locurile de parcare au devenit în scurt timp insuficiente. Dealul era plin de mașini și oameni care, împreună cu colegii și prietenii noștri, au putut observa Luna prin norii transparenți până aproape de finalul totalității, după care cerul s-a înseninat complet.
Pentru noi, pe lângă spectacolul oferit de această eclipsă, evenimentul a făcut posibilă o conexiune fantastică între astROmaniacii care s-au implicat în organizarea acestei seri de neuitat, conexiune care a rezistat distanțelor mari dintre orașele implicate. Peste tot am văzut și auzit oameni fericiți, impresionați, fascinați și dornici să afle mai multe despre astronomie. Mai presus de toate, am citit pe chipurile oamenilor speranța că în țara noastră vor avea loc din ce în ce mai multe astfel de inițiative naționale de popularizare a științei, educației și culturii. Exact asta ne propunem să facem în continuare, iar prin intermediul acestui eveniment național astROmania a realizat multe: s-au deschis noi orizonturi și posibilități în ceea ce privește colaborarea cu diverse instituții publice sau private, am adus alături de noi mulți oameni curioși, iar unora poate că le-am insuflat puțin din pasiunea noastră și, poate cel mai important aspect, am început să punem bazele unor noi comunități înfloritoare de astROmaniaci în Oradea și Sibiu.
Dorim să mulțumim tuturor astROmaniacilor, prietenilor, partenerilor, colaboratorilor și instituțiilor private și publice care au făcut posibile aceste evenimente remarcabile pentru dezvoltarea astronomiei în România. Asociația noastră va continua să își extindă activitatea în cât mai multe regiuni și orașe ale țării, astfel încât din ce în ce mai multă lume să aibă acces la evenimente de popularizare a astronomiei, iar membrii noștri activi să beneficieze de companie cât mai numeroasă și plăcută la starparty-urile la care participă. Ne revedem curând, să privim stele, nebuloase și galaxii, să povestim despre Univers și să popularizăm împreună astronomia!
astROmania – stele și prieteni
Autor: Andrei Ionescu
