Cer senin, improvizații balcanice, temperaturi blânde, stele și prieteni
După lungile luni de iarnă petrecute aici, în Winterfell, care au venit la pachet cu perioade îndelungate de cer acoperit, căderi masive de zăpadă și ploaie rece de noiembrie, se pare că primăvara începe să-și facă simțită prezența.
Cu două săptămâni înainte de echinocțiu și una după începutul primăverii calendaristice, a ieșit soarele și pe strada noastră, într-un final. Iar asta putea însemna un singur lucru!
Sâmbăta aceasta, 7 martie, totul părea nesperat de potrivit pentru un starparty ca în vremurile bune: prognoza ne oferea un cer absolut senin, fără pic de norișori, temperaturile ridicate de pe timpul zilei nu anunțau o scădere extrem de bruscă odată cu apusul Soarelui, iar ultimele zile senine și călduroase indicau topirea zăpezii și uscarea pământului terenurilor agricole din afara orașului.
Având în vedere cele de mai sus, în jur de 20 de astROmaniaci și-au anunțat prezența în cadrul primului starparty serios după îngrijorător de mult timp. Astfel, câțiva dintre noi ne-am deplasat spre locul de observații cât Soarele încă strălucea destul de sus pe cer, întrucât nu eram foarte siguri cât de accesibile vor fi locațiile noastre din jurul pădurii Ciornuleasa, jud. Călărași, din cauza noroiului lăsat în urmă de topirea nămeților.
În consecință, chiar am sesizat faptul că una dintre locații era inaccesibilă, însă, din fericire pentru noi, următoarea locație (aflată la 200m distanță) a îndeplinit condițiile necesare susținerii a 20 de astROmaniaci cu mașinile aferente pentru jumătate de noapte de observații. Și, da, doar jumătate pentru că, bineînțeles, nu putea fi totul perfect: Luna a răsărit în jurul orelor 23, anunțând începutul sfârșitului sesiunii noastre de observații.
Totuși, am avut parte de aproximativ 4 ore de cer complet întunecat și senin, timp în care condițiile atmosferice de transparență și seeing au fost, în mare parte, la cel mai înalt nivel.
Atmosfera de la nivelul solului a fost, la rândul ei, una fantastică, semn că ne-a fost tare dor de ieșit la stele.
Unii colegi și-au pus setup-urile la treabă pentru a fotografia galaxii și planete, alții au privit cu ochii lor obiecte deepsky spectaculoase, cărora li s-a adăugat spectaculosul Jupiter.
În continuare, vă lăsăm raportul de observații complet al colegului nostru, Andrei Ionescu, un rezumat tehnic și, totodată, o călătorie printre galaxiile primăverii, aflate la zeci și sute de milioane de ani lumină distanță:
„Cât despre mine…eu am dat voce piticilor mei din creier, ca de obicei. Ei bine, aceste lungi luni de iarnă mi-au alterat într-atât de mult chimia creierului încât au început să-mi vină idei. Idei mărețe…vă vine să credeți? Dat fiind faptul că nu mai am deloc mult până voi completa și cea de-a treia și ultima listă Herschel 400 (part III), am început să mă întreb ce să observ eu după împlinirea acestui nou deziderat. Și, de ce nu, m-am gândit eu așa, din căldura și confortul casei, că ar fi o idee bună să încep un proiect care probabil îmi va lua vreo 10 ani de acum încolo. L-am denumit “A faNGCtastic journey: road to 7840”, întrucât este vorba despre observarea întregului catalog de obiecte cosmice NGC (New General Catalogue), ce conține 7840 de obiecte deepsky. Bineînțeles, acest lucru va necesita și câteva (nu chiar puține) expediții în emisfera sudică, destinate observării ngc-urilor de pe cerul sudic.
Până atunci, însă, e cale lungă și bătălii aprige cu obiectele care pot fi observate de pe meleagurile noastre. Actualmente, cred că am undeva pe la 1500 de ngc-uri în arsenal, deci nu plec chiar de la 0. Voi documenta cât pot de bine această călătorie, și mai detaliat decât în trecut, cu database-uri și rapoarte de observații complexe, că poate în acest fel mai inspir doi-trei nebuni ca mine.
Până atunci, aseară, în cele 3-4 ore de observații (care au implicat și pauze, socializare, glume și voie bună), am reușit să mai adaug aproximativ 50 de ngc-uri la acest proiect îndrăzneț. Cum am reușit această performanță? Păi, cu ajutorul lui Gargy, în primul rând, al prietenilor care mi-au ținut de urât și care nu m-au deranjat prea tare cu alte propuneri de observații adiacente celor din lista mea și, nu în ultimul rând, al improvizației absolut balcanice pentru scara pe care am uitat-o acasă (se poate observa în fotografie.
Așadar, iată cum arată „impresiile” plictisitoare, cu multe cifre, pentru obiectele observate aseară:
– Ngc 5678, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 11.3, dimensiune aparentă 3.3’x1.6’, Sb 13.0, destul de luminoasă, moderat alungită;
– Ngc 5965, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 11.7, dimensiune aparentă 5.2’x0.7’, Sb 13.0, destul de luminoasă, mare, puternic alungită – muchie subțire, nucleu luminos, puternic concentrată spre nucleu;
– Ngc 3403, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 12.2, dimensiune aparentă 3.0’x1.2’, Sb 13.4, destul de slabă, destul de mare, moderat alungită, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 4750, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 11.2, dimensiune aparentă 2.0’x1.9’, Sb 12.5, destul de luminoasă, mare, ușor alungită, moderat concentrată spre nucleu – nucleu „stelar” vizibil cu vederea directă;
– Ngc 4128, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 12, dimensiune aparentă 2.6’x0.9’, Sb 12.7, relativ luminoasă, destul de mică, puternic alungită, moderat concentrată spre nucleu – nucleu aproape „stelar”;
– Ngc 3735, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 11.9, dimensiune aparentă 4.2’x0.8’, Sb 13.0, destul de slabă, puternic alungită – muchie subțire, moderat concentrată spre nucleu – nucleu aproape „stelar”;
– Ngc 5908, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 11.8, dimensiune aparentă 3.2’x1.2’, destul de luminoasă, destul de mică, puternic alungită, slab concentrată spre mijloc;
– Ngc 5905, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 11.7, dimensiune aparentă 4.0’x2.6’, Sb 14.1, destul de luminoasă, destul de mare, ușor alungită, moderat concentrată spre nucleu – nucleu luminos;
– Ngc 4512, galaxie spiralată în constelația Draco, duplicat Ngc 4521, mag. 12.2, dimensiune aparentă 2.5’x0.5’, Sb 12.4, luminoasă, mare, puternic alungită – muchie subțire, puternic concentrată spre nucleu – nucleu „stelar” foarte mic;
– Ngc 5949, galaxie spiralată în constelația Draco, mag. 12, dimensiune aparentă 2.2’x1.0’, Sb 12.8, luminoasă, mare, ușor alungită, slab concentrată spre nucleu – luminozitate dispusă în mod egal pe suprafața galaxiei;
– Ngc 4017, galaxie spiralată în constelația Coma Berenices, mag. 12.6, dimensiune aparentă 1.8’x1.4’, Sb 13.0, relativ slabă, ușor alungită, , slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 4793, galaxie spiralată în constelația Coma Berenices, mag. 11.6, dimensiune aparentă 2.8’x1.5’, Sb 13.0, destul de luminoasă, moderat de mare, moderat alungită, luminozitate dispusă foarte neregulat pe suprafața galaxiei, fără nucleu bine definit;
– Ngc 4884, galaxie eliptică în constelația Coma Berenices, duplicat Ngc 4889, mag. 11.5, dimensiune aparentă 2.9’x1.9’, Sb 13.3, destul de luminoasă, moderat de mare, ușor alungită, puternic concentrată spre nucleu – nucleu foarte luminos și ușor alungit;
– Ngc 5016, galaxie spiralată în constelația Coma Berenices, mag. 12.8, dimensiune aparentă 1.7’x1.3’, Sb 13.5, destul de luminoasă, formă rotundă, , moderat de mare, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 4455, galaxie spiralată în constelația Coma Berenices, mag. 12.3, dimensiune aparentă 2.8’x0.8’, Sb 13.0, destul de luminoasă, mare, puternic alungită, slab concentrată spre nucleu, nucleu bombat;
– Ngc 4872, galaxie eliptică în constelația Coma Berenices, mag. 11.7, dimensiune aparentă 1.9’x1.9’, destul de luminoasă, moderat de mare, forma rotundă, luminozitate dispusă în mod egal pe suprafața galaxiei;
– Ngc 4911, galaxie spiralată în constelația Coma Berenices, mag. 12.8, dimensiune aparentă 1.4’x1.3’, Sb 13.3, relativ slabă, moderat de mare, ușor alungită, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 4921, galaxie spiralată în constelația Coma Berenices, mag. 12.2, dimensiune aparentă 2.5’x2.2’, Sb 13.8, relativ slabă, mare, formă rotundă ușor neregulată, puternic concentrată spre nucleu – nucleu destul de slab și ușor alungit, luminozitate de suprafață foarte slabă;
– Ngc 4561, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 12.5, dimensiune aparentă 1.5’x1.3’, Sb 13.0, relativ slabă, moderat de mare, formă rotundă, concentrație slabă a haloului galactic însă moderat concentrată spre nucleu – nucleu mic și mai luminos decât haloul;
– Ngc 3220, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 13.1, dimensiune aparentă 1.7’x0.6’, Sb 12.9, relativ slabă, relativ mică, destul de alungită, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 3780, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.5, dimensiune aparentă 3.1’x2.5’, Sb 13.5, destul de luminoasă, mare, ușor alungită, slab concentrată spre nucleu, dispunere neregulată a luminozității pe suprafața galaxiei;
– Ngc 3769, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.7, dimensiune aparentă 3.1’x1.0’, Sb 12.8, destul de luminoasă, moderat de mare, puternic alungită, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 4814, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 12.2, dimensiune aparentă 3.1’x2.3’, Sb 14.0, luminoasă, mare, moderat alungită, moderat concentrată spre nucleu – luminozitatea crește spre un nucleu „cvasi-stelar”;
– Ngc 5422, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.9, dimensiune aparentă 3.9’x0.7’, Sb 12.8, luminoasă, moderat de mare, puternic alungită, moderat concentrată spre nucleul bombat;
– Ngc 3963, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.9, dimensiune aparentă 2.8’x2.5’, Sb 13.9, luminoasă, mare, ușor alungită, slab concentrată spre nucleu cu neregularități în dispunerea luminozității pe suprafață;
– Ngc 3895, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 13.1, dimensiune aparentă 1.3’x1.0’, Sb 13.2, destul de slabă, mică, moderat alungită, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 3917, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.8, dimensiune aparentă 5.1’x1.3’, Sb 13.7, luminoasă, mare, puternic alungită, slab concentrată spre nucleu – fără nucleu vizibil;
– Ngc 3348, galaxie eliptică în constelația Ursa Major, mag. 11.1, dimensiune aparentă 2.0’x2.0’, Sb 12.7, luminoasă, destul de mică, ușor alungită, pare a avea două nuclee, însă o privire mai atentă relevă o stea de mag. 13.5 aproape lipită de nucleul galactic real;
– Ngc 3690, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.2, dimensiune aparentă 2.9’x2.1’, Sb 12.6, sistem galactic dublu care interacționează (Arp 299), luminos, destul de mic, ușor alungit, formă neregulată cu doi bulbi în același haloul galactic ușor alungit;
– Ngc 3614, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.6, dimensiune aparentă 4.6’x2.6’, Sb 14.1, destul de slabă, mare, ușor alungită, slab concentrată spre nucleu, cu marginile haloului galactic devenind treptat mai puțin luminoase și pierzându-se în fundalul cerului;
– Ngc 3894, galaxie eliptică în constelația Ursa Major, mag. 11.6, dimensiune aparentă 2.8’x1.7’, Sb 13.4, luminoasă, destul de mică, ușor alungită, moderat concentrată spre nucleu – nucleu relativ mic dar destul de luminos, concentrare a luminozității mai intensă de-a lungul axei mari a galaxiei;
– Ngc 3027, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.8, dimensiune aparentă 4.3’x2.0’, Sb 13.9, relativ slabă, destul de mare, moderat alungită, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 3478, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 12.9, dimensiune aparentă 2.6’x1.2’, Sb 13.9, destul de slabă, relativ mică, moderat alungită, moderat concentrată spre nucleu – luminozitatea crește spre centrul galaxiei care, însă, nu prezintă un nucleu bine definit;
– Ngc 3206, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 11.9, dimensiune aparentă 3.0’x1.9’, Sb 13.6, relativ luminoasă, destul de mare, moderat alungită, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 3214, galaxie spiralată în constelația Ursa Major, mag. 13.9, dimensiune aparentă 0.7’x0.3, relativ slabă, foarte mică, formă rotundă, moderat concentrată spre nucleu – nucleu mic dar mai luminos decât restul galaxiei;
– Ngc 5290, galaxie spiralată în constelația Canis Venatici, mag. 12.5, dimensiune aparentă 3.5’x0.9’, Sb 13.6, destul de luminoasă, destul de mare, moderat alungită, moderat concentrată spre nucleul bombat și luminos. Haloul galactic își pierde treptat din luminozitate spre margini;
– Ngc 4460, galaxie spiralată în constelația Canes Venatici, mag. 11.3, dimensiune aparentă 4.0’x1.2’, Sb 12.8, luminoasă, puternic alungită – muchie destul de subțire, destul de mare, moderat concentrată spre nucleul evident mai luminos decât restul galaxiei;
– Ngc 5301, galaxie spiralată în constelația Canis Venatici, mag. 12.7, dimensiune aparentă 4.2’x0.9’, Sb 13.9, destul de luminoasă, mare, puternic alungită – pe muchie, moderat concentrată spre nucleul bombat;
– Ngc 5377, galaxie spiralată în constelația Canes Venatici, mag. 11.3, dimensiune aparentă 3.7’x2.1’, Sb 13.4, luminoasă, moderat de mare, puternic alungită, puternic concentrată spre nucleu – centru extrem de luminos cu nucleu „stelar”;
– Ngc 5347, galaxie spiralată în constelația Canis Venatici, mag. 12.6, dimensiune aparentă 1.7’x1.3’, Sb 13.4, relativ slabă, destul de mică, ușor alungită, moderat spre slab concentrată spre un nucleu destul de luminos;
– Ngc 5297, galaxie spiralată în constelația Canes Venatici, mag. 11.8, dimensiune aparentă 5.6’x1.3’, Sb 13.8, luminoasă, mare, puternic alungită – pe muchie, moderat spre slab concentrată spre nucleul mare și mai luminos decât restul galaxiei;
– Ngc 4868, galaxie spiralată în constelația Canes Venatici, mag. 12.2, dimensiune aparentă 1.6’x1.5’, Sb 13.0, luminoasă, relativ mică, forma rotundă, luminozitate dispusă în mod egal pe suprafața galaxiei;
– Ngc 4389, galaxie spiralată în constelația Canes Venatici, mag. 11.7, dimensiune aparentă 2.6’x1.3’, Sb 12.9, luminoasă, moderat de mare, moderat alungită, concentrare a luminozității mai intensă de-a lungul axei mari a galaxiei;
– Ngc 4861, galaxie spiralată în constelația Canes Venatici, mag. 13.5, dimensiune aparentă 4.0’x1.5’, Sb 14.1, destul de slabă, puternic alungită, slab concentrată spre nucleu;
– Ngc 5112, galaxie spiralată în constelația Canes Venatici, mag. 12.1, dimensiune aparentă 4.0’x2.8’, Sb 14.6, luminoasă, mare, moderat alungită. Moderat concentrată spre nucleul mai luminos decât restul galaxiei, dar care nu coincide cu centrul geometric al galaxiei, fiind deplasat spre est față de acesta;
– Ngc 5875, galaxie spiralată în constelația Bootes, mag. 12.4, dimensiune aparentă 2.5’x1.2’, Sb 13.5, destul de luminoasă, relativ mică, ușor alungită, moderat concentrată spre nucleul mai luminos decât restul galaxiei;
Dacă a mai rămas cineva până aici, vă mulțumesc pentru lectură, îmi cer scuze pentru nenumăratele momente în care v-a luat somnul și ați căscat și vă urez o primăvară plină de cer senin și nopți petrecute sub cerul plin de stele. Nu de alta, dar am la fel de mare nevoie de asta cum aveți și voi. Restul de 6000 de obiecte rămase nu se observă singure…”
astROmania – stele și prieteni
